Micii creștini din comunitatea parohiei Sudiți, Protoieria Ilfov-Nord

În Parohia Suditi, sat Merii Petchii, comuna Nuci, Protoieria Ilfov Nord s-a inițiat un program catehetic dedicat micilor creștini în Universul credinței. În acest context, copiii cu doamnele învățătoare s-au rugat în biserica parohiei pentru înțelepciune, înțegere, luminare a minții și a cugetului pentru a pricepe și a ține minte toate învățăturile cele bune și folositoare.

​Acești copii sunt cu toții în anii copilăriei. Într-o etapă de formare și de cultivare a minții și a inimii lor. Pentru ei, biserica este comoara cea mai de preț. Un spațiu în care ei descoperă permanent prezența și iubirea milostivă al lui Dumnezeu. Aici, ca într-un univers, micii creștini învață ABC-ul credinței și primele virtuți.

​Cea dintâi și de căpătâi virtute este deprinderea ascultării. O plantă foarte sensibilă, care nu se poate dezvolta și rodi oriunde. Ea răsare doar unde este cultivat pământul. În acest sens avem această istorioară pilduitoare:

​Un crestin l-a intrebat pe duhovnicul său:

- Părinte, aș vrea să fiu un bun creștin. Ce e necesar să fac mai întâi, mai important?

- Totul este important. Spune-mi, dacă ai o grădină în care plantezi tot felul de flori frumoase, aștepti să crească , să răsară fără să faci nimic?.

- Nu, părinte, trebuie să le ud. Dar dacă le uzi și atât, vor crește ele mari și frumoase?

- Nu, părinte, trebuie și să muncesc, să am grijă de ele, să nu fie înăbușite de buruieni.

- Dar dacă le dai toate acestea, și nu vor avea lumină, pot ele să crească?

- În nici un caz, atunci toată munca e în zadar, florile nu vor crește niciodată.

- Acum ai înțeles, fiule?! Sufletul nostru este asemenea unei grădini, în care sunt semănate cele mai frumoase flori: dragostea, credința, ascultarea, bunătatea, cumpătarea. Noi, însă, să avem grijă de această grădină din sufletul nostru, ca tot ce este acolo să înflorească. Doar astfel sufletul omului se umple de frumusețe. Să avem grijă ca buruienile păcatelor să nu prindă rădăcini în suflet, să veghem mereu ca răul să nu se cuibarească în noi, fiindcă, odată intrat, este greu să-l mai scoți. Și ce mai trebuie să facem pentru grădina sufletului? Să o udăm mereu cu apa dătătoare de viață, care este rugăciunea. Dar ele tot n-ar crește, dacă nu le-ar încălzi pe toate lumina binefăcătoare a dragostei dumnezeiești. Și unde ar putea găsi sufletele noastre mai multă căldură și lumină dumnezeiasca, dacă nu în Biserică?!

activitate-copii-1activitate-copii-2

facebook  google-plus youtube1   Copyright © 2019 Parohia Suditi

Politica de utilizare a site-ului | Politica de cookies | Informatii GDPR